Recuperarea creanțelor de întreținere pentru copiii minori: protecția civilă și răspunderea penală a părintelui debitor

1. Premisă

Obligația de întreținere a copiilor reprezintă o îndatorire primordială, cu caracter juridic imperativ, fundamentată pe art. 30 din Constituție și pe art. 315-bis din Codul Civil. Legiuitorul recunoaște ca fiind prioritar interesul superior al minorului de a crește într-un mediu sănătos și demn, inclusiv prin plata regulată a pensiei de întreținere stabilite de instanță.

Neplata sumelor stabilite prin hotărâre judecătorească constituie nu doar un ilicit civil, ci poate dobândi relevanță și pe plan penal, atrăgând răspunderea părintelui obligat.

2. Titlul executoriu: premisă esențială pentru recuperarea creanței

Pentru a putea iniția executarea silită a creanței de întreținere, este indispensabil existența unui titlu executoriu, conform art. 474 Cod procedură civilă. Astfel de titluri pot fi:

hotărârea de separare sau divorț rămasă definitivă;

ordonanța președințială conform art. 709 și 710 Cod procedură civilă;

acordul încheiat în fața instanței sau prin negociere asistată, cu valoare de titlu executoriu (art. 6 din D.L. nr. 132/2014, aprobat prin Legea nr. 162/2014).

În prezența titlului executoriu, creditorul (sau reprezentantul său, de regulă părintele la care locuiește copilul) poate iniția măsurile prevăzute de Codul de procedură civilă.

3. Formele de executare silită pentru recuperarea sumelor

Creditorul poate iniția diverse forme de executare împotriva părintelui debitor aflat în neexecutare:

3.1 Poprirea terților (art. 543 Cod proc. civ.)

Cea mai eficientă formă este, de regulă, poprirea salariului sau a pensiei, direct de la angajator sau de la instituția de asigurări sociale.

3.2 Executarea bunurilor mobile (art. 513 și urm. Cod proc. civ.)

Constă în urmărirea bunurilor mobile ale debitorului. Este, în general, mai puțin eficientă din cauza dificultății de identificare a bunurilor și a valorii lor reduse.

3.3 Executarea imobiliară (art. 555 și urm. Cod proc. civ.)

Dacă debitorul deține imobile, se poate proceda la executarea acestora, cu eventuală valorificare prin vânzare silită.

3.4 Înscrierea unei ipoteci judiciare (art. 2818 Cod civ.)

După notificarea somației, se poate proceda la înscrierea unei ipoteci asupra imobilului deținut de debitor, în scopul garantării creanței și, eventual, în vederea executării.

4. Procedura conform art. 614-bis Cod proc. civ.: penalități (astreinte)

Judecătorul poate, chiar din oficiu, să aplice părintelui debitor o penalitate de întârziere pentru fiecare zi de întârziere în plata sumelor datorate. Această măsură are caracter coercitiv și descurajator, fără a înlocui însă executarea silită.

5. Infracțiunea de neplată a pensiei de întreținere

Art. 570-bis Cod penal, introdus prin Decretul legislativ nr. 21/2018, sancționează părintele care se sustrage obligației de plată a pensiei de întreținere datorată copiilor.

5.1 Norma

„Dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, se pedepsește cu închisoare de până la un an sau cu amendă de la 103 euro la 1.032 euro soțul care se sustrage obligației de plată a pensiei stabilite în caz de desfacere, încetare a efectelor civile sau anulare a căsătoriei, precum și obligației de plată a oricărui tip de pensie datorată copiilor.”

5.2 Elemente constitutive ale infracțiunii

Existența unui titlu executoriu (hotărâre sau ordonanță judecătorească);

Neexecutarea voită și repetată;

Conștientizarea situației de nevoie a minorului.

6. Rolul Parchetului și al Poliției Judiciare

Plângerea poate fi depusă la orice secție de poliție judiciară sau direct la Parchet. Infracțiunea este urmărită din oficiu, nefiind necesară plângerea prealabilă.

7. Circumstanțele atenuante și cauza justificativă a stării de nevoie

Jurisprudența instanței supreme prevede că inculpatul poate fi exonerat de pedeapsă doar dacă dovedește:

o stare reală de sărăcie;

lipsa oricărei surse de venit;

voința de a achita măcar parțial obligația.

8. Măsuri urgente pentru protecția minorului

Judecătorul poate adopta măsuri urgente în temeiul art. 709-ter Cod proc. civ., inclusiv la cererea părintelui creditor, pentru a asigura continuitatea sprijinului financiar:

De exemplu:

plata directă de către angajator;

afectarea forțată a veniturilor;

revocarea sau modificarea modalităților de încredințare.

9. Prescripția creanței și protecția minorului

Creanța de întreținere este supusă prescripției de 5 ani, conform art. 2948 pct. 4 Cod civ. Cu toate acestea, jurisprudența înclină spre o interpretare extinsă și protectivă a interesului copilului.

10. Concluzii

Obligația de întreținere nu este un simplu imperativ moral, ci o obligație juridică sancționabilă atât civil, cât și penal. Părintele aflat în neexecutare poate fi supus:

executării silite asupra bunurilor;

popririi terților;

urmăririi penale cu potențială condamnare de până la un an;

unor măsuri corective privind încredințarea sau autoritatea părintească.

Părintele care are în îngrijire minorul, asistat în mod corespunzător de un avocat, poate acționa eficient pentru a garanta protecția integrală a drepturilor copilului, în conformitate cu principiile constituționale ale solidarității și responsabilității parentale.